Cum construiesc tibetanii templele pe stanci inalte folosind forţa sunetului?

Cand privim unele constructii plasate in locuri „ciudate”, ne gandim firesc, cum au ajuns acolo? Cine s-ar chinui atat de mult pentru a ridica o asemenea cladire, si mai ales, pentru ce?:

Mănăstirile tibetane ridicate pe stânci înalte, la care se poate ajunge numai pe cărări abrupte, constituie un mister pentru inginerii constructori occidentali.

Cum au putut fi transportate şi ridicate blocurile mari de piatră în aceste locuri greu accesibile? Există totuşi o metodă cunoscută doar de unii călugări tibetani care folosesc pentru transportul pietrelor forţa… sunetului.

Cum se muta pietre grele prin forta sunetului?

Prezentăm în continuare construirea unei asemenea mănăstiri, descrisă de Henri Kjellson, inginer suedez specializat în aeronautică, care a luat legătura cu un călugăr tibetan, păstrător al acestui secret.

In cercurile ezoterice este cunoscut faptul ca piramidele egiptene nu au fost construite de sclavi asa cum s-a spus de-a lungul timpului. Oricum aceasta explicatie are multe lacune si naste mai multe intrebari decat cea initiala.

Sunt deja documente care au inceput sa ajunga la publicul larg in care este dovedit si explicat faptul ca tehnologia folosita la construirea piramidelor este cu mult avansata fata de cea de azi.

Atat Radu Cinamar cat si Sam Rachele sustin faptul ca le-a fost revelata tehnologia de construirea a piramidelor realizate de vechea civilizatie Atlanta, in timp ce bastinasii priveau uimiti cum blocurile de piatra „zburau” pe deasupra fiind transportate de la cariera de unde erau taiate la cca 600 km si asezate exact la locul destinat in cadrul piramidei.

Iata cum descrie Radu Cinamar in cartea Geneza uitata , modul in care a vazut „santierul” de la Giza, cand s-a conectat la arhiva holografica a locuitorilor din Appelos care pastreaza in secret imaginile akasice ale istoriei omenirii si care pot fi accesate printr-o tehnologie extrem de avansata. Imaginile fiind vizionate pe un ecran holografic.

În ceea ce priveşte construirea efectivă a celor trei piramide, primul lucru care mi s-a arătat a fost acela în care blocurile de piatră au fost tăiate; cu alte cuvinte, am văzut cariera de piatră ce a furnizat materialul de construcţie a celor trei mari piramide. În mod neaşteptat pentru mine, ea nu se afla pe teritoriul Egiptului de azi, ci mai la sud de acesta, pe teritoriul a ceea ce astăzi este Libia, dar nu prea departe de graniţa ei.
Imaginea s-a focalizat apoi asupra unor dispozitive cilindrice, care erau înfipte în sol în diferite puncte ale carierei

După ce blocul de piatră era astfel delimitat în munte, deasupra lui venea o navă de transport, care îşi corela deplasarea cu cea a unui dispozitiv de forma unei sfere, semănând cu o dronă automată; acesta venea prin aer în dreptul blocului respectiv tăiat în munte şi, cu ajutorul unor raze „laser” pe care le emitea, secţiona blocul atât în partea superioară, cât şi dedesubt, în partea lui inferioară, permiţând acestuia să fie „prins” şi ridicat spre nava de transport prin intermediul unui câmp special de forţă. Înainte de aceasta, însă, am văzut că drona „inscripţiona” blocul de piatră, întotdeauna în partea dreaptă jos. Codul respectiv nu era sculptat sau vopsit, ci am înţeles că zona în care el era inscripţionat era activată energetic în aşa fel, încât compoziţia pietrei era modificată pe acea regiune. Ea devenea mai structurată acolo, ca şi cum ar fi fost un cristal ordonat şi luminos. „Codul” ca atare era un dreptunghi în care
erau imprimate mai multe linii şi pătrate, cam cum este semnătura electronică din zilele noastre. El se lumina atunci când spre el era îndreptată o anumită rază de lumină, ca un fel de „cititor” specializat.
Navele de transport erau dreptunghiulare şi fiecare dintre ele avea dedesubt câte două semisfere dispuse simetric, care cel mai probabil generau un câmp de atracţie ce susţinea dedesubt blocurile de piatră. Aşa după cum am spus, atunci când o navă ajungea deasupra unui bloc de piatră tăiat din munte, acesta era secţionat dedesubt, iar el era apoi „prins” într-un câmp energetic specific, emanat de navă. Am văzut în mod clar felul în care se făcea aceasta, căci din cele două semisfere ieşea câte un fascicul de lumină alb difuz, ce „învelea” blocul de piatră. Aproape imediat acesta începea să leviteze, ridicându-se până sub navă, la mică distanţă de acele emisfere. Apoi nava pleca în viteză pe o „autostradă” aeriană, transportând blocul de piatră spre sit.

Revenind la „secretul” dezvaluit de calugarul tibetan inginerului suedez Henri Kjellson, acesta explica modul in care calugarii construiesc un astfel de templu in locul stancos, greu accesibil, dar care reprezinta un punct energetic special si potrivit unei astfel de constructii spirituale. El explica modul in care au fost transportate blocurile de piatra la constructia unui renumit templu spiritual:

Locul propus pentru constructie era o stâncă înaltă de peste 100 m. La 250 m de baza ei, pe un mic platou, s-au adus cu ajutorul animalelor, blocurile mari de piatră de formă cubică. În centrul platoului se afla „suprafaţa de lansare”: o micuţă platformă de piatră, în formă de farfurie, cu diametrul de 1 m şi adâncă de aproximativ 15 cm.

La 63 m în spatele acestui loc sunt plasaţi pe circumferinţa unui cerc cu centrul în platforma de piatră, 19 „muzicieni”, alcătuind un sector circular, fiind separaţi între ei prin intervale corespunzătoare unui unghi de 5 grade. Ei constituie astfel „un perete muzical” cu o lungime de un sfert de cerc. La 12 m în spatele acestora şi paralel cu ei, se află un grup de 190 de călugări, astfel încât în spatele fiecărui „muzician” din primul rând se află 10 călugări, în linie, ca razele unui cerc.

Poziţia „platformei de lansare” şi a celor două grupe de muzicieni au fost determinate foarte exact cu ajutorul unei corzi de piele cu noduri echidistante.

Instrumentele folosite in formarea sunetului de „levitatie”.

Instrumentele celor din prima grupă sunt tobe şi trompete de dimensiuni mari. Şeful „orchestrei”, călugărul arhitect al viitoarei mănăstiri dă semnalul de începere, iar ritmul este imprimat de o tobă imensă, de 150 kg, aşezată pe suporţi de lemn.

Trompetele sună de două ori pe minut, fiind îndreptate către locul unde trebuie pus blocul de piatră. Urmează apoi patru minute de zgomote teribile – tobe şi trompete împreună, într-un ritm cunoscut numai de călugări. Brusc, ca prin minune, blocul care trebuie transportat părăseşte „platforma de lansare” şi… zboară până în locul unde trebuie aşezat. Urmează o scurtă pauză pentru odihnă, după care un alt bloc este aşezat pe platformă şi îşi ia zborul. Randamentul acestei metode este de 5-6 blocuri pe oră.

Explicatii

Oamenii de ştiinţă nu pot explica acest fenomen, deşi se cunosc astăzi utilizări ale sunetului în alte scopuri decât cel muzical. Inventatorul francez Vladimir Gavreau a făcut experienţe care dovedeau forţa mecanică a utrasunetelor, cu ajutorul unui pistolet acustic capabil să emită o radiaţie acustică coerentă (corespondentul laserului în domeniul auditiv), iar în ştiinţă se cunoaşte faptul că o rază perfect concentrată şi subtilă (care nu este percepută de urechea umană), de energie sonoră, poate distruge un perete de cărămidă gros de 30 cm, situat la 500 m depărtare. Dar cu toate acestea nu s-a găsit o explicaţie ştiinţifică a acestui misterios procedeu tibetan.”

In cartea „Limbajul ezoteric al muzicii” am explicat cateva legaturi privind matematica sunetului si mecanismul de influenta asupra materiei fizice, inclusiv corpul fizic al omului.

Ca si explicatie a fenomenului, ramanem la stadiul de observare doar, asa cum observam si efectul gravitatiei si al energiei, insa explicatia este departe de a fi oferita in cadru logic.

Observam efectele unei Legi Cosmice, dar nu ii intelegem mecanimsele de actiune si ca urmare suntem departe de a controla efectul.

Tot ce putem sa facem este sa actionam „IN LEGE”, sa ne folosim de ea si sa o utilizam doar in scop benefic.

Cartea „Limbajul ezoteric al muzicii” poate fi comandata atat fizic de pe Amazon sau poate fi achizitionata in format pdf la un pret mult mai mic decat cel in format tiparit si disponibila imediat pentru download AICI.

Alte ocazii cand forta sunetului a jucat un rol insemnat in manipularea materiei.

Cand triburile evreiesti sub conducerea lui Iosua au pornit sa cucereasca cetatea Ierihon, aceasta era practic de nepatruns din punct de vedere al zidurilor groase rezistente la tehnologia de lupta a vremii, si portile bine pazite.

Cu toate acestea, tehnologia de cucerire si daramare a zidurilor a fost ….. forta sunetului.

Iosua 6

1. Ierihonul era inchis si intarit de teama copiilor lui Israel. Nimeni nu iesea din el si nimeni nu intra in el.
2. Domnul a zis lui Iosua: „Iata, dau in mainile tale Ierihonul si pe imparatul lui, pe vitejii lui ostasi.
3. Inconjurati cetatea, voi toti barbatii de razboi, dand ocol cetatii o data. Asa sa faci sase zile.
4. Sapte preoti sa poarte inaintea chivotului sapte trambite de corn de berbec; in ziua a saptea, sa inconjurati cetatea de sapte ori, si preotii sa sune din trambite.
5. Cand vor suna lung din cornul de berbec si cand veti auzi sunetul trambitei, tot poporul sa scoata mari strigate. Atunci zidul cetatii se va prabusi, si poporul sa se suie, fiecare drept inainte.”

……………………………..

13. Cei sapte preoti, care purtau cele sapte trambite de corn de berbec inaintea chivotului Domnului, au pornit si au sunat din trambite. Barbatii inarmati mergeau inaintea lor, si coada ostirii venea dupa chivotul Domnului; in timpul mersului, preotii sunau din trambite.
14. Au inconjurat cetatea o data, a doua zi; apoi s-au intors in tabara. Au facut acelasi lucru timp de sase zile.
15. In ziua a saptea, s-au sculat in zorii zilei si au inconjurat in acelasi fel cetatea de sapte ori; aceasta a fost singura zi cand au inconjurat cetatea de sapte ori.
16. A saptea oara, pe cand preotii sunau din trambite, Iosua a zis poporului: „Strigati, caci Domnul v-a dat cetatea in mana!

……………………………….

20. Poporul a scos strigate, si preotii au sunat din trambite. Cand a auzit poporul sunetul trambitei, a strigat tare, si zidul s-a prabusit; poporul s-a suit in cetate, fiecare drept inainte. Au pus mana pe cetate

O alta ocazie, tot in lupta folosita, a fost cand 300 de ostasi sub conducerea lui Ghedeon, au pornit sa cucereasca o armata de peste 10.000 de soldati madianiti avand ca arme doar un vas de lut si o trompeta.

Judecatori 7:20-22

Cele trei cete au sunat din trambita si au spart ulcioarele; au apucat facliile cu mana stanga, si trambitele cu mana dreapta ca sa sune si au strigat: „Sabia Domnului si a lui Ghedeon!”
Au ramas fiecare la locul lui in jurul taberei, si toata tabara a inceput sa alerge, sa tipe si sa fuga
Cei trei sute de oameni au sunat iarasi din trambita; si, in toata tabara, Domnul i-a facut sa intoarca sabia unii impotriva altora. Tabara a fugit pana la Bet-Sita spre Terera, pana la hotarul de la Abel-Mehola langa Tabat.

Acest tip de lupta mai este numit si ArmaGhedon – Arma lui Ghedeon.

Arma de tip psihologic folosita in destabilizarea maselor, fiind foarte eficienta cand raportul numeric intre o grupare si alta este semnificativ diferentiata. In cazul unei confruntari „pe fata”, gruparea mica din punct de vedere numeric nu are nici o sansa de izbanda. Insa atunci cand aceasta reuseste sa produca invalamaseala in randul gruparii numeroase, lupta este castigata usor daca „cei atacati” nu realizeaza la timp ceea ce li se intampla.

Astfel dar, Calea Legii este calea fericirii. Actionand in afara ei (fara de lege). ne aflam ca un turn de nisip in fata valului imens. Nici o sansa de scapare, provocandu-ne singuri suferinta in vreme senina.

Actionan IN LEGE, suntem protejati si ajutati in proiectele vietii.

Pentru libertate si revelatie

Eusebiu Voinea